Mircea Ciobanu - cea mai activa voce critică a Basarabiei

În cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii ,obișnuim să organizăm ,neapărat și întîlniri cu scriitori,poeți,publiciști și alte personalități culturale din republica noastră.La data de 5 septembrie, la Biblioteca Publică Raională,,ÎPS A.Plămădeală” Hîncești ,a avut loc o întîlnire de suflet cu scriitorul ,publicistul și eseistul , Mircea Ciobanu care a fost însoțit de colegul său ,Mihai Papuc. La această întîlnire au participat profesori,elevi si studenti ai școlilor,liceelor și colegiului de construcții din oraș. Scriitorul a oferit în dar bibliotecii o donație de carte: un set din colecția editurii ,,Știința”, ,,Cîmpul de lectură”, ,,Pagini despre Basarabia”, și ,,Moștenire”. Despre momentele interesante din activitatea scriitorului le-a vorbit celor prezenţi moderatorul a acestei intilniri dna Ana Neaga, metodist coordonator. Elevii au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări pentru a afla istoria apariţiei unor lucrări din creaţia scriitorului. Activitatea a fost înfrumusețată şi cu un program artistic prezentat de Daniela Vicenco cu piesa,,Basarabia”,Tatiana Boenciuc cu poezia,,Limba română”.Tot în cadrul acestei activităţi cu diplome de onoare şi cadouri au fost menţionaţi de către scriitorul Mircea Ciobanu cei mai activi cititori ai bibliotecii noastre.bibliotecii noastre.

Pledoarie pentru citit 

       Conform programului de activități organizate în cadrul FNCL, la biblioteca pentru copii din Hîncești a avut loc o activitate cu un titlu sugestiv,,Pledoarie pentru citit”.Programul acestei activități a inclus: o oră de lectură- ,,Universul poeziei lui Tituș Știrbu; victorina literară - ,,Minunea minunilor- cartea; sceneta - ,,Gâlceava cărților”. Au participat copiii de la Centrul de Plasament,,Brândușa” și alti utilizatori ai bibliotecii. Programul a fost unul foarte motivant, pentru că copiii s-au simțit bine și au participat activ la toate provocările organizatorilor . Pe final de activitate cei mai activi copii au fost premiați cu cadouri pentru răspunsurile lor corecte.

Festivalul Național al Cărții și Lecturii, ediția a-VII-a

           Ieri, 31 august , la Biblioteca Publică Raională,,ÎPS  A.Plămădeală”  Hîncești ,a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția a-VII-a , în contextul Sărbatorii Naționale ,,Limba noastră cea românâ”. Anul 2017 este declarat Anul Nicolae Testemițanu. FNCL are scopul de a promova cartea și lectura în comunitate. La acest eveniment am avut fericita ocazie să-i avem prezenți pe: conducerea de vîrf a raionului Hîncești,Ghenadie Buză,Vera Tănase Pătrașcu, Valentina Tonu,șefa Direcției Învățămînt,Ion Tulbu,șeful Direcției Cultură si Turism,Gheorghe Baciu, doctor habilitat în medicină, profesor, scriitor, ,Laureat al Premiului Național de Stat  în Medicină, anul 2017, Doina Arseni,interpretă de muzică populară, băștinașă din raionul Hîncești, Titus Știrbu , scriitor pentru copii, Lidia Grosu ,poetă și critic literar, Diana Sava Dărănuță,scriitoare, Ecaterina Zasmenco ,directorul bibliotecii Universității de Stat din Chisinău, Liubovi Carnaeva,directorul Bibliotecii Științifice  a Universității de Medicină și Farmacie . Au mai fost prezenți elevi,profesori și bibliotecari. Programul acestui eveniment a inclus mesaje,  poezii, cîntece ,segmente teatralizate aduse în scenă de tineri adolescenți care au incîntat publicul  prin talentul său inedit.Impresiontă a fost  evoluarea interpretei de muzică populară, Doina Arseni. Pe final de activitate oaspetii au făcut excursie prin Palatul Princiar Manuc Bey. Mai apoi participanții au depus flori la bustul lui Mihai Eminescu,cel mai mare poet al românității. 

Serviciul modern de bibliotecă

,, Descoperim localitatea prin QR cod”

¢Scop: Valorificarea patrimoniului cultural din r. Hncesti în mediul virtual prin crearea codului QR pentru 5 obiective turistice(Palatul Princiar Manuc Bey,Castelul vinatoreesc,Muzeul de istorie si etnografie Ciuciuleni, Curtea domneasca din Lapusna ,Manastirea Negrea.)

¢Grup țintă: tineri (12-35 ani), adulți (35 – 64 ani) și vârstnici (65+ ani).

   Argument: . Serviciul Descoperă localitatea ta este livrat in BPR Hincesti din aprilie 2017 cu accent pe promovarea obiectivelor culturale prin tururi ghidate.  BPR Hincesti a preluat experiența bibliotecii  B.P.Hasdeu privind valorificarea patrimoniului cultural local prin intermediul QR cod. Serviciul propus pentru replicare susține ideea de a oferi vizibilitate mai mare în mediul online obiectivelor de interes turistic, cultural şi de patrimoniu ale zonelor unde sunt amplasate .

Conacul lui Manuc Bei

¢Istoria Conacului Manuc Bei din centrul raional Hânceşti începe în anul 1816, când importantul demnitar mai întâi al Imperiului Otoman, iar apoi al Imperiului Rus, Manuc-Emmanuel Mirzoian (1769-1817), armean de naţionalitate, s-a mutat din oraşul românesc Sibiu la Chişinău, iar în luna aprilie 1816 a achiziţionat cu 300 mii de lei în aur conacul proprietarului local Ioniţă Iamandi.

¢  Complexul istorico-arhitectural Manuc Bei se află în sectorul de vest al oraşului Hânceşti. Acesta reprezintă doar o mică parte din fosta moşie, având suprafaţa de circa 10 ha. Cum noul stăpân al moşiei moare subit în vara lui 1817, la vârsta de numai 48 de ani, cel mai probabil, el nu reuşeşte să construiască niciun edificiu, toate clădirile din perimetrul actual al Complexului (cu excepţia Casei Iamandi) fiind ridicate de urmaşii săi. Astfel, în afară de Casa Iamandi, până în zilele noastre s-a păstrat clădirea impunătoare a Palatului, construit în perioada anilor 1858-1861, Turnul de pază, Casa vechilului şi Castelul de vânătoare.

¢  Titlul de bei Manuc Mirzoian l-a obţinut pentru conducerea cu succes a Departamentului financiar al Imperiului Otoman. În perioada războiului ruso-turc din anii 1806-1812 a participat la elaborarea Tratatului de pace de la Bucureşti din 1812, pentru care a fost acuzat de trădare de partea turcă, fiind nevoit să fugă în România. Apoi a primit cetăţenia Imperiului Rus şi s-a mutat cu traiul în Basarabia, care devenise provincie a Rusiei. În anul 1817, după o cădere nereuşită de pe cal în timpul unei plimbări, a suferit traume grave, care i-au cauzat moartea la 20 iulie a aceluiaşi an. A fost înmormântat în Biserica Armeană veche de la Chişinău, aici fiind îngropate şi cele două fiice ale lui. Către momentul procurării conacului acesta avea doar circa 10 hectare şi consta din casa lui Ioniţă Iamandi, care, de asemenea, este cunoscută sub numele de origine al contesei Dolgorukaia şi din parcul ce-l înconjura.

¢  În prezent, teritoriul conacului constituie aproximativ 3 ha. Doar în anul 1858, fiul lui Manuc Bei, Murad (Ivan), a început construcţia palatului cneazului, deşi, potrivit mărturiilor istorice, titlu de cneaz Manuc-Bei nu a avut. Construcţia palatului a durat circa trei ani şi a fost finalizată în anul 1861. 

Castelul de vânătoare

¢În 1881 a fost înălţat Castelul de vânătoare proiectat de marele arhitect Bernardazzi în stilul vilelor franceze. La construcţie s-a folosit cărămidă roşie fabricată la moşie după o tehnologie specială. Pe pereţii castelului poţi vedea imagini cu câini de vânătoare, ustensile de vânătoare. Castelul nu este mare, în schimb foarte confortabil. Principalul e că creaţia lui Bernardazzi s-a păstrat intactă, deşi a fost înălţată acum 125 de ani. Chiar şi chenarele din lemn cu chip de lup poartă amprentele timpului ce s-a scurs. Manuc Bei era numit „principe armean” care în toate timpurile şi-a susţinut compatrioţii. Şi la Hânceşti a adus cu sine vreo 100 de familii de armeni. Pe teritoriul moşiei a înălţat şi o biserică armenească (nu s-a păstrat), un cimitir, unde se afla şi cavoul familiei Manuc Bei. Până în 1905 la moşie viaţa clocotea. Veneau oaspeţi cu renume, se organizau sărbători, vânători. La dispoziţia oaspeţilor erau bazine, havuzuri, lacuri, o bibliotecă cu mai bine de 6000 de cărţi.

¢  În 1976, după restaurarea moşiei, s-a deschis un muzeu de studiere a ţinutului natal. Aici poţi vedea fotografii ale moşiei de acum 100 ani, unelte de muncă de pe timpuri, documente, ce ţin de istoria familiei Mirzaian şi multe altele. Localnicii  povestesc că taina principală a moşiei sunt construcţiile subterane. Se vorbeşte că sub pământ este un oraş întreg. Şi astăzi locuitorii din Hânceşti găsesc pereţi de cărămidă şi tuneluri subterane. Unde duc aceste subterane, câte taine păstrează?

LAPUSNA – SAT AŞEZAT PE VESTIGII MEDIEVALE

¢Comuna Lăpuşna din raionul Hânceşti este una dintre cele mai vechi aşezări de pe teritoriul Moldovei.  Originar din Lăpuşna se crede că ar fi domnitorul Alexandru Lăpuşneanu, fiu al Anastasiei, care se trage dintr-o familie de târgoveţ din această localitate. Într-un document din anul 1489, Lăpuşna este consemnată în mod expres ca târg, subliniindu-se prin aceasta importanţa sa comercială şi economică. Târgul aparţinea într-un timp (în anul 1557) fratelui voievodului, care mai era aici şi vameş. Din păcate, prea puţine lucruri vorbesc astăzi despre faptul că la mijlocul secolului al XVI-lea aici era un târg înfloritor, unde venea adesea Alexandru Lăpuşneanu. Se crede că Lăpuşna este chiar baştina voievodului, care ar fi avut aici şi o reşedinţă. Amintirea acelor timpuri este vie în beciurile şi tunelurile care străbat toată localitatea. Arheologii consideră că toate galeriile duceau spre curtea domnească, fiind nişte căi de retragere în caz de pericol. Catacombele nu au fost însă suficient cercetate şi păstrează încă multe enigme. Amintirea acelor timpuri este vie în beciurile şi tunelurile care străbat toată localitatea. În timpul săpăturilor, specialiştii au descoperit oale şi monede vechi de secole, dar şi un cimitir, nu departe de locul unde va fi ridicat conacul. A fost descoperită o necropolă cu peste 30 de morminte, care datează din secolele XV-XVI,  săpăturile vor fi reluate pentru că zona mai ascunde multe taine.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din satul Ciuciuleni

¢Muzeul de istorie şi Etnografie a satului Ciuciuleni  este amplasat în centrul satului în fosta clădire a cârmuirii colhozului. Muzeul este inedit prin exponatele sale ce aparţin sec. XII-XX. Toată această comoară de artă populară păstrată  din moşi strămoşi justifică intru totul scopul de a organiza un muzeu  sătesc.

¢  Muzeul va constitui un motiv de mândrie pentru locuitorii din Ciuciuleni,  o adevărată carte de vizită care să-i reprezinte pe ei şi pe strămoşii lor. Muzeul sătesc va intra în circuitul turistic naţional şi va ocupa un loc de importanţă culturală şi educativă pentru întreg raionul Hânceşti şi nu numai.

¢  Sferele principale de activitate: cercetări ştiinţifice în domeniul istoriei şi etnografiei satului, depistarea, colectarea, achiziţionarea bunurilor culturale pentru completarea colecţiilor muzeale, restaurarea, conservarea, clasificarea, valorificarea ştiinţifică şi cultural-educaţională prin publicaţii şi expoziţii a patrimoniului muzeal.

Mănăstirea Negrea

Mănăstirea din s. Negrea, aflată în construcţie, este o mănăstire nouă. Baza principală la construcţia acestui lăcaş sfânt este fosta biserică a satului Negrea, care a fost construită în anul 1878. Biserica a fost amplasată de bunicii şi străbunicii noştri într-un loc minunat, sub pădure. Dacă această biserică ar avea grai să ne vorbească, ar putea să ne spună cu mult mai multe decât ceea ce ne mărturisesc creştinii care locuiesc în această localitate. 

  Creştinii mărturisesc că în biserica din sat s-a săvârşit serviciul divin până în vara anului 1969, ultimul preot fiind Filip Zagnat. În vara anului 1969 asupra acestui sat s-a abătut o nenorocire foarte mare: o alunecare masivă de teren practic a dărâmat toate locuinţele acestui sat. Aceste alunecări de teren au ajuns la câţiva metri de biserică şi ocolind-o, şi-au schimbat direcţia la dreapta şi la stânga lăsând în urmă sfântul lăcaş neatins, doar cu câteva crăpături neînsemnate. Mărturisea, încă fiind în viaţă, preotul Filip Zagnat, că în ziua Duminicii Mari, anul 1969, săvârşea Sfânta Liturghie şi creştinii ieşind au văzut cum la poarta bisericii pământul parcă se rupea, îl tăia cineva şi această tăietură se adâncea văzând cu ochii, ajungând la şase-şapte metri, făcându-se ca o prăpastie dintre biserică şi poarta ei. 

VIZIBILITATE ȘI PROMOVARE

¢Publicarea serviciului în presa  locală (ziarul-  Curierul din Hincesti.) sau rețele de socializare (bloguri,, facebook, etc.)

                         „Mihai Eminescu în spațiu și timp”

         Cu acest generic la filiala de carte românească a bibliotecii publice „ÎPS Antonie Plămădeală”, vineri, 13 ianuarie, a fost sărbătorit cel care a stârnit o adevărată revoluție în literatura română, care este și va rămâne pentru totdeauna marele poet al românilor, dar și un mare patriot, iubitor al poporului simplu, prețuitor al tezaurului nostru folcloric, un adevărat „părinte” al limbii române, pe care a avut grijă s-o șlefuiască, să-i dea o strălucire aparte.

Elevi din mai multe instituții de învățământ au recitat poezia scrisă de poet și despre poet. A derulat şi un filmulet despre viata si activitatea poetului .

Au fost admirate cu o deosebită plăcere surorile Doina și Dumitrița Vâlcu, ambele eleve a liceului „Mihail Sadoveanu” care au recitit frumoasele și încărcătoarele versuri unite într-un minunat colaj și au mângâiat auzul celor prezenți cu duioasele romanțe „Seara pe deal”, „Pe lângă plopii fără soți” și altele. Majoritatea celor prezenți au dat o dovadă de vastă cunoaștere a creației poetului, iar cei mai buni: Gospodinov Livia, Ungureanu Gabriela, și surorile Doina și Dumitrița Vâlcu au fost decernati cu diplome și cărți.

„Cunoașterea operei sale este cel mai sincer și de preț omagiu adus poetului. Vă îndemnăm să luați chiar azi în mâini un volum de versuri eminesciene și să vă lăsați furați de frumusețea ce vi se va deschide…”

Conferinta de Orientare Start Novateca la Hincesti

              

        Astăzi, 12 ianuarie , la Biblioteca Publica Raionala ,,ÎPS "A. Plămădeală” Hâncesti, a avut loc Conferinţa de Orientare Start cu genericul - Start modernizării bibliotecilor publice. Aceasta conferinţa a avut drept obiectiv familiarizarea celor prezenţi cu filosofia Programului Novateca, principiile de activitate în cadrul Novatecii, oferirea instruirilor, modul şi perioada de livrare a echipamentului, precum si modalitatile de raportare.   La acest eveniment au participat trei raioane : Hâncesti, Ialoveni si Basarabeasca, ne-au onorat cu prezenta următorii oaspeţi: Vice preşedintele raionului Hâncesti , Constantin Vlas, Şeful Directiei Cultura si Turism Hâncesti, Ion Tulbu, Seful Secţiei Cultura Ialoveni, Tudor Grigoriţă, Primarul orasului Basarabeasca, Cimpoes Victor ,directorul Programului National Novateca ,Evan Tracz, managerul pentru impact Novateca, Artiom Maister, directorul Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, Mariana Harjevschi, Specialistul pe probleme de  biblioteci , Valentina Cotorobai, de asemenea au participat directori, Traineri ai Centrelor de Formare , primari si bibliotecari care au intrat recent in program. Dnul Evan Tracz a venit cu o comunicare despre Programul National Novateca . S-au derulat doua filmultete,,Ne vedem la biblioteca”, ,,O istorie de succes- Bravicea”. Biblioteca Publica din Poganesti a fost prezentata drept una de succes din cadrul Programului Novateca. Bibliotecara Aliona Cristea a facut o scurta relatare despre experienta ei in program. In a doua parte a evenimentului a urmat Sesiunea de informare, rotatie de grupuri. La finele conferintei oaspetii au beneficiat de o excursie In Palatul Princiar Manuc Bey.